de ce fugi, peste aia dai

ma speria tata cand eram mica cu asta ca sa ma faca mai curajoasa si sa infrunt mai viteaza viata. proasta de mine, miam concentrat intreaga energie in eliberarea mea spirituala si atingerea echilibrului.
libertatea, asa cum o intelege fiecare, e ori primita prin resemnare, ori prin necunoastere, ori chiar prin lupta. partea proasta e ca, in mintea mea, primele doua nu sunt absolute, iar cea dea treia, dureaza de cand am invatat sa merg.
in toata furtuna asta, zaresc cu nepasare deja, urma lasata de speranta atunci knd ma privit prima data in ochi. mia promis ca ma va intalni la sfarsit. mia promis ca ma va calauzi dupa viata, dupa lupta, dupa tot.
azi pun armele jos. ridic steag alb. accept simbolul, viata fara sens, si continui sa dau tot ce pot in lupta cu rabdarea. rabdarea pentru final.